Nicu Maiorescu

„Jurassic Park” l-a inspirat, iar MIT este implicat.

ADN (acidul dezoxiribonucleic) este molecula vieții . Există și alte molecule necesare vieții, din câte știm, dar ADN-ul ocupă un loc privilegiat printre ele. Și asta pentru că el conține instrucțiunile care le spun celulelor cum să fabrice proteine sau molecule de ARN (acid ribonucleic). De asemenea, este responsabil pentru ereditatea genetică . Cu toate acestea, asta nu este tot.

Încă de la nașterea calculatoarelor, oamenii de știință au cochetat cu ideea de a folosi ADN-ul pentru a codifica și stoca informații . La urma urmei, aceasta este funcția sa naturală în corpul ființelor vii . Cu toate acestea, ei au întâmpinat o serie de probleme. Manipularea acestuia nu este ușoară, dar cea mai dificilă parte este conservarea în timp fără a-l degrada, astfel încât informațiile stocate anterior în moleculă să poată fi readuse la starea ideală.

James Banal, Jeremiah Johnson și alți chimiști de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, la fel ca mulți dintre colegii lor, susțin că ADN-ul este metoda de stocare a viitorului. De fapt, densitatea sa este de așa natură încât informațiile conținute în toate computerele și serverele de pe planetă ar putea fi stocate în volumul unei cești de cafea, dacă aceasta ar fi umplută cu molecule de ADN. Acum, datorită acestor oameni de știință, suntem mai aproape ca niciodată de atingerea acestui obiectiv.

Michael Creighton a avut dreptate
Punctul de plecare al Jurassic Park. , popularul roman științifico-fantastic scris de Michael Creighton, sugerează că ADN-ul dinozaurilor poate fi păstrat în condiții bune timp de milioane de ani în interiorul unui cristal de chihlimbar. Cercetătorii de la MIT pe care i-am menționat în paragraful anterior s-au gândit că ar putea dezvolta un polimer care să se comporte cu ADN-ul în același mod ca și chihlimbarul din romanul lui Creighton. Și au reușit.

Pagini: 1 2

Calea IBM în domeniul calculatoarelor cuantice este extrem de ambițioasă. La începutul lunii decembrie 2023, compania a prezentat Condor , primul său procesor cuantic de 1.121 qubiți; „Heron”, un cip cuantic echipat cu 133 de qubiți cu frecvență fixă, care este de trei până la cinci ori mai puternic decât procesorul Eagle de 127 de qubiți. , și „System Two”, un computer cuantic echipat cu trei cipuri „Heron” . Cu toate acestea, asta nu este tot.

În 2025, va lansa Flamingo. , un procesor cuantic de 156 de qubiți capabil să atenueze, dar nu să își corecteze propriile erori. Acest potențial de atenuare se bazează pe îmbunătățiri ale calității qubiților supraconductori, optimizări care, la rândul lor, sunt posibile datorită inovațiilor introduse în elementele logice și îmbunătățirilor aduse procesului de fabricare a qubiților. De fapt, IBM va continua să îmbunătățească și să extindă procesorul cuantic Flamingo până în 2028.

Cu toate acestea, adevărata surpriză îl așteaptă în 2029. Dacă IBM își va respecta programul în termen de șase ani, va avea gata Starling, primul hardware cuantic echipat cu capacitatea de a-și corecta propriile erori . În acest caz, foaia de parcurs arată clar că este vorba de corectare, nu de atenuare. Acestea sunt cuvinte mari. Acest echipament ar trebui să le permită cercetătorilor care vor lucra cu el să rezolve probleme pe care prototipurile actuale nu le pot rezolva în acest moment. În cele din urmă, în 2033, Blue Jay va începe scalarea în masă a hardware-ului cuantic cu capacități de corecție a erorilor.

IBM și AIST din Japonia pregătesc o adevărată revoluție în domeniul computerelor cuantice
Tot ceea ce tocmai am abordat este planificat în itinerariul publicat de IBM la începutul lunii decembrie anul trecut, dar ceea ce nu știam la momentul respectiv era că mai avea un as în mânecă. Un as foarte important. Iar această companie americană a încheiat un acord de cooperare cu Institutul Național Japonez de Știință și Tehnologie Industrială Avansată, cunoscut sub numele englezesc AIST (Japan’s National Institute of Advanced Industrial Science and Technology), care are un obiectiv foarte ambițios: să dezvolte un computer cuantic de 10.000 de qubiți în 2029.

Pagini: 1 2

În prezent, GPU-urile se află în centrul industriei semiconductoarelor. Aceste cipuri sunt, într-o anumită măsură, responsabile de dezvoltarea pe care o cunoaște inteligența artificială (AI) și nu există niciun indiciu care să ne permită să prezicem că rolul lor se va schimba pe termen mediu . Dimpotrivă. Centrele de date de inteligență artificială sunt în continuă creștere și toate acestea au nevoie de un număr mare de GPU pentru a susține modelele lor lingvistice de mari dimensiuni .

Dominația NVIDIA pe această piață a determinat-o să devină, în urmă cu doar câteva ore, cea mai valoroasă companie de pe planetă, dacă ne raportăm la capitalizarea sa bursieră. Cu toate acestea, nu este singura companie care are ceva de spus în această industrie. Intel, AMD sau Huawei sunt câteva dintre corporațiile care se luptă pentru o bucată din această plăcintă. Iar Samsung este hotărâtă să depună toate eforturile pentru a-și extinde afacerile pe piața inteligenței artificiale.

Samsung va investi mai mult ca niciodată în GPU-urile sale
La sfârșitul lunii martie a anului trecut, am descoperit că această companie sud-coreeană vrea să intre pe piața AI-GPU pe ușa din față. Iar obiectivul companiei este de a aduce pe piață un produs revoluționar, care să poată concura cu cele mai bune produse pe care le oferă concurența. Potrivit lui Kyung Kye Hyun , șeful filialei de semiconductori a Samsung, ceea ce au în mână are potențialul de a zgudui profund piața hardware AI.

„Sistemele actuale de inteligență artificială suferă de degradarea performanțelor și de deficiențe ale sistemului de alimentare din cauza blocajelor din subsistemul de memorie. Vom rezolva această problemă prin laboratorul nostru specializat în inteligență artificială generală , și inovând arhitectura noastră pentru inteligență artificială . Cipul nostru Mach-1 se află în centrul tuturor activităților noastre de cercetare și dezvoltare”, spune Kyung Kye Hyun .

Pagini: 1 2

Statele Unite au acuzat China de spionaj tehnologic timp de decenii. Centrul Național de Contrainformații și Securitate (NCSC), publicat în 2021, a estimat că pierderile anuale legate de furtul de proprietate intelectuală de către gigantul asiatic variază între 200.000 și 600.000 de milioane de dolari . „Acest lucru se întâmplă în ultimii 20 de ani”, a declarat la vremea respectivă directorul interimar al organizației menționate anterior pentru CBS .

În ciuda presupusei gravități a problemei, a trecut mult timp de când țara nord-americană nu a atins nivelul actual de alarmă . Financial Times notează că guvernul american își exprimă o mare îngrijorare cu privire la spionajul chinez pe fondul cursei pentru dominație în dezvoltarea inteligenței artificiale (AI). Acest scenariu duce la o presiune sporită asupra sectorului privat, care este obligat să ia măsuri suplimentare pentru a-și proteja secretele.

Silicon Valley în alertă din cauza spionajului chinezesc
Modul de operare care provoacă din nou alarmă la Washington nu este foarte diferit de ceea ce ar face China în multe alte țări și chiar în Statele Unite. Beijingul ar folosi spioni pentru a fura informații sensibile de la companiile care i-au angajat să lucreze pentru ele. Este ceea ce ar fi afectat deja liderul mondial în domeniul echipamentelor litografice ASML din Olanda și producătorul de semiconductori SK Hynix din Coreea de Sud .

Acum, după cum explică Economic Times, companii americane de profil, precum Google și OpenAI, își înăspresc procesele de recrutare. Pentru a îmbunătăți securitatea internă și confidențialitatea, în unele cazuri, profilurile sunt verificate pentru a evita angajarea de talente care ar putea duce la scurgerea de informații confidențiale și, în consecință, la pierderi economice de milioane de dolari pe termen mediu sau lung.

Pagini: 1 2

Intel își respectă promisiunile. Într-o prezentare generală a traseului său publicată la sfârșitul lunii februarie a anului trecut, compania ne-a spus că va începe producția pe scară largă de circuite integrate pentru nodul Intel 3 la mijlocul anului 1924. Iar astăzi, fabricile sale din Oregon (SUA) și Irlanda produc deja în masă acest tip de semiconductor. TSMC și Samsung au început să producă cipuri de 3 nm în 2022, deci este clar că au acumulat o experiență cu această tehnologie de integrare pe care Intel nu o are încă.

Înainte de a merge mai departe, merită să facem o mică digresiune. Nanometrii nu mai reflectă cu exactitate lungimea elementelor logice sau alți parametri fizici, cum ar fi distanța dintre tranzistori. Fiecare producător de cipuri îi tratează în mod foarte vag, ceea ce a dus la o deconectare aproape absolută între nomenclatură și realitatea fizică a circuitelor integrate. Cu toate acestea, semiconductoarele de „clasa 3nm” de la TSMC, Intel și Samsung sunt fabricate cu ajutorul echipamentelor de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) de la ASML și sunt concepute pentru a concura între ele.

Cipurile produse în prezent de fabricile Node 3 ale Intel din Oregon și Irlanda sunt concepute pentru centrele de date, astfel încât nu vor ajunge pe piața de consum pe termen scurt. Cu toate acestea, este interesant de aflat că Intel a promis că acest nou nod va oferi performanțe cu 18% mai mari la același consum de energie și densitate de tranzistori ca Intel Node 4. Pe de altă parte, în a doua jumătate a acestui an, Chip Production va începe cu varianta Intel 3-T, care va utiliza ambalarea 3D Foveros Direct .

Primele cipuri, fabricate pe o mașină UVE cu deschidere mare, vor fi puse în vânzare în 2026.
Intel își propune să devină al doilea cel mai mare producător de semiconductori de pe piața mondială până la sfârșitul acestui deceniu. La prima vedere, această frază poate părea să nu spună prea multe, dar nimic mai fals. Spune foarte multe. Și o spune pentru că oficializează un lucru important: distanța pe care TSMC din Taiwan, cel mai mare producător de circuite integrate de pe planetă, o menține față de cei doi concurenți cei mai avantajați, care nu sunt alții decât Intel și Samsung, este insurmontabilă. pe termen scurt și mediu.

Pagini: 1 2